Un șef de război și un nostalgic după Lenin, „președinții” rebelilor din Donețk și Lugansk

„Premierul” republicii autoproclamate Donețk Aleksandr Zaharcenko a fost ales „președinte” cu peste 81% din voturi, contracandidații săi obținând câte 9%, potrivit unui sondaj realizat la ieșirea din secțiile de votare și dat publicității de către șeful „comisiei electorale” locale rebele Roman Liaghin, potrivit AFP.

Ambiția sa: „construirea unui nou stat, care va deveni legitim după alegeri, și recuperarea teritoriilor din estul (Ucrainei) aflate în prezent sub control ucrainean”, a subliniat el înainte de scrutin, într-o întâlnire cu studenți.

Acest fost mecanic și om de afaceri, în cârstă de 38 de ani, care spune că și-a vândut afacerea pentru a finanța un grup militar rebel, a participat la luarea cu asalt a sediului Administrației Regionale de la Donețk, pe 16 aprilie, de către separatiști. Acest eveniment fondator al revoltei față de Kiev a fost urmat de proclamarea independenței „republicii” de la Donețk și a celei vecine, la Lugansk, iar după aceea de confruntări armate care s-au soldat cu peste 4.000 de morți.

Biografia sa oficială insistă asupra faptului că tatăl său a muncit ca miner timp de 30 de ani, un lucru important în această regiune – Donbas -, în care întreaga economie gravitează în jurul bazinului minier.

Zaharcenko a fost unul dintre liderii militari de la Slaviansk, un bastion separatist preluat în iulie de către forțele ucrainene, după mai bine de două luni de confruntări armate violente. El nu are însă notorietatea unor șefi de război ca „Motorola” sau „Ghivi”, care operează în prezent într-o zonă a aeroportului Donețk și se bucură de o reputație solidă în rândul rebelilor.

El a fost numit „premier” în august, când mai mulți cetățeni ruși care ocupau principalele funcții în cadrul „republicii” de la Donețk au fost înlocuiți de personalități locale, într-un proces care părrea să marcheze o cotitură în modul în care Kremlinul înțelegea să vadă ruși implicați în mod oficial pe teren.

– Reluarea orașelor cu forța

Zaharcenko a dezmințit întotdeauna cu putere prezența unor militari ruși care ar fi venit să ajute rebelii din estul Ucrainei. „Dacă Rusia și-a trimis trupele aici, am fi vorbit despre lupte în regiunea Kievului sau de cucerirea Liovului (în vestul Ucrainei)”, a răspuns el acestor acuzații repetate în mai multe rânduri de către Kiev, Statele Unite și Uniunea Europeană (UE).

În schimb, el și-a exprimat satisfacția față de prezența „miilor de voluntari” veniți din Rusia. „Voluntarii ruși sunt primii care ajută alte popoare în lupta lor pentru libertate și independență. Așa au stat lucrurile în Spania, în Serbia, iar astăzi la noi”, a spus el.

El a fost unul dintre participanții la negocierile care au condus la Acordurile de la Minsk asupra unui armistițiu, pe 5 septembrie, și care au deschis teoretic calea procesului de pace. „Respectăm tot ceea ce am semnat la Minsk”, a dat el asigurări.

Însă Zaharcenko a anunțat că vrea să reia prin forță mai multe orașe din estul Ucrainei, inclusiv portul Mariupol, aflat în prezent sub control ucrainean. „Trebuie să recuperăm toate teritoriile care ne aparțin, prin negocieri ori altfel”, a insistat el, afirmând că „se se fac pregătiri de război” și că se așteaptă la reluarea „luptelor de mare intensitate”.

Abia ales, el a criticat Ucraina, care „nu vrea pacea” și „joacă un joc dublu”. „Suntem pregătiți de dialog cu ei, dar așteptăm din partea lor a atitudine normală și rezonabilă”, a declarat el.

La Lugansk, „președintele republicii” rebele Igor Plotnițki a fost ales cu peste 63% din voturi. La fel ca Zaharcenko, a avut contracandidați aproape necunoscuți.

Acest fost militar, în vârstă de 50 de ani, cu o statură masivă, s-a convertit într-un om de afaceri după destrămarea fostei URSS, iar ulterior într-un apărărtor al consumatorilor. După ce a ocupat postul de „ministru al apărării” teritoriului separatist, el a fost numit la conducerea „republicii” de la Lugansk în august, în locul liderului separatist Valeri Bolotov, rănit într-un atentat.

Plotnițki a fost acuzat de justiția de la Kiev că a transferat-o în Rusia pe femeia pilot ucraineană Nadia Savcenko, capturată de către rebeli în timpul unor confruntări. Savcenko este acuzată de Moscova că a participat la o operațiune care a provocat moartea a doi jurnaliști ruși, în iunie, în estul Ucrainei.

Foarte atașat de trecutul sovietic și moștenirea comunistă, ca majoritatea liderilor rebeli, Igor Plotnițki a catalogat drept „genocid moral” demontarea unei statui a lui Lenin la Harkov, un oraș important din estul Ucrainei rămas sub controlul Kievului.